Apologia depresiei

Circula un mit, un mit interesant care zice ca barbatii nu se spala. De fapt, ca se spala si se parfumeaza doar cand sunt in misiunea de a gasi fomeie, in restul timpului stau in treningul care pute a transpiratie, mananca pizza ca porcii, si se mai scarpina ocazional la un coi.
Si ca ei o fac de plictiseala, ca e modul lor natural de functionare.
Am zis ca e mit, pentru ca sper asta.
[Din cufarul cu amintiri: Eram in Expirat, o copila de 15 ani impleticindu-si limba in gura unuia. Si zic eu la un moment dat: Bai, mirosi a transpiratie:|. In mod normal nu ziceam, ca mi-era jena, dar combinatia de miros de Unirea cu cel de axile nespalate era prea puternica. Raspunsul primit? "Pai daca esti proasta? Asa miroase un barbat adevarat, nu ca poponarii aia care se dau cu parfum!"]

Dar aici nu este vorba despre barbati, sau despre diferentia intre sexe. Pentru ca stim ca DETEST cand aud formulari "barbatii sunt porci", "femeile sunt mai emotive". We are all humans, fucking get over it.
Aici este vorba despre o femeie deprimata, din experienta mea si a unui prieten.

Si ca sa fie mai usor, voi vorbi despre mine. [Eu, eu, mine, insami, persoana mea]
Cand sunt deprimata, nu ma aranjez deloc, nu ies, nu fac dush.
Ma inchid in semi-intuneric cu mancare, sau cu tigari, si stau pana putrezesc, in pantaloni largi, si cu chiloti care in mod normal erau deja de mult in masina de spalat, dar care in momentul ala sunt pe mine. Parul e ciufulit, slinos, si imi cam miroase gura pentru ca este efort monumental sa pui pasta de dinti pe perie, sa apesi pe buton si ea sa iti curete dintii. Problema e ca tu trebuie sa tii peria sus, spre dinti, si aceasta actiune te seaca de energie.
Dumnezeu stie de cate ori am fost asa, si atarnam pe juma de pat, gandindu-ma sa fac pipi. Si creierul imi zicea "mai bine adormi ca uiti ca tre' sa mergi la WC", sau "cui ii pasa ca tre' sa-mi stea parul bine? nu e nimeni aici", dar pana la urma ma ridicam sa ma duc la dush. Dar lenea era mare, ma opream la frigider, imi luam aprovizionare, ma duceam pe canapea, imi strangeam picioarele sub mine, si ma uitam la teleshopping, pufnind cu dispret din cand in cand "pff, cui ii pasa ca prezentatoarea e misto?". Si ma tolaneam. Dupa o bucata de vreme, ma duceam sa eliberez vezica, faceam efortul de a trage apa, ma uitam la cada, la cortina albastra, la dulapul pe care nu il mai tin cuiele sa nu se prabuseasca sub greutatea cosmeticelor neatinse, si plecam. Ma duceam si ma tolaneam. Si venea o noua zi, in care cineva ma ridica din mizerie, ca singura ma mancau viermii, si mie nu-mi pasa.

Si totul incepe cu o depresie, in care suferi ca un caine primele 2 zile, apoi uiti de ea, si te complaci in mizerie, care devine deja modul optim de a trai.
Ultima data mancam, si a cazut salam cu mustar pe jos, si m-am asezat pe scaun, cu tigara aprinsa, contempland felia de salam. Si am plecat, am lasat-o acolo vreo 4 zile.
Sau cand ma plictiseam, si mancam paine cu gem, luam lingurita si intindeam cu ea gem pe masa, si plecam. Cand ma intorceam, racaiam gemul cu degetul, ocazional bagand degetu' in gura sa scot gemul de sub unghii, cu o mare nepasare. Si plecam iar, si ma duceam la TV, si era comod. Nimeni nu cerea nimic, liniste, lene, mobilul inchis, netul scos.

Si mai jos, mesaje primite de mine dimineata, pe messenger.
M:e 11 ceasu si deja am cheltuit 700 de mii pe taxi
M:si tu dormi ca poarca
M: si iti curg balele pe peeeerna
M: si cand o sa te trezesti o sa fii ametita
M: o sa te ridici si o sa stai pe pat
M: cu ochii inchisi
M: si o sa te misti din stanga in dreapta
M: apoi deschizi ochii putin
M: si incepi sa plescai
M: apoi te scarpini cu mana dreapta pe omoplatul stang
M: apoi te ridici
M: si te uiti in jos
M: dupa papucii tai
M: dezgustatori
M: papuci de care au toate fetele si evident pe care ii iubesti
M: si ii iei
M: si tarasti asa pe podea
M: si primul lucru
M: te duci la calculator
M: ii dai drumul
M: iar apoi deschizi messenger-ul si citesti mesajul meu
M: apoi te ridici
M: te duci la toaleta
M: te pui pe wc si faci pipi
M: si te uiti la o bucata de faianta
M: cu mare atentie
M: dar nu o vezi
M: pentru ca te uiti la ea dar te gandesti la altceva
M: trebuie sa plec
M: altfel ... continuam


[Textul este transformarea unei conversatii cu domnul M, a se aprecia efortul, in timpul in care m-am chiorat in arhiva si am scris aici puteam sa beau 4 cafele]
[Textul seamana cu o scena din filme, dar e cat se poate de Muffin, si cand vad la televizor scene asemanatoare, imi creste corasonu-n bucurie ca nu sunt singura]