Vanzatorii

Azi imi povestea o colega cum se dusese ea intr-un magazin sa-si ia pantaloni. Ca orice magazin respectabil, exista un vanzator foarte aratos si FOARTE AMABIL.
Vanzator: Te pot ajuta cu ceva?
Fata: *unde dracu' sa pun blugii astia sa nu se vada masura?* Aaa....nu mersi ;;).
*ia sa iau si o marime S si una M- desi nu incap, ca sa nu creada asta ca sunt grasa*

Eu imi aminteam de umilirea mea suprema, adica ceva de genul:
[spatiu in care imi motivez alegerea de blugi marimea XXL cu argumente gen "ceilalti imi sunt scurti" in loc sa recunosc ca nu mai arat ca in vechea mea anorexie"]
Locul: Kenvelo (da asta e, au blugi ieftini cateodata).
Vanzatoarea se uita urat la mine, eu adoptasem fata speciala "nu imi adresa un cuvant muritoare de foame ce esti!" (nu le am cu ingamfarea, dar cate o vanzatoare e atat de recalcitranta incat merita).
Iau eu pantalonii, ca si fata de mai sus, ii tineam cu grija si paseam fara sonor ca sa nu ma remarce tipul draguuuut si sa vada cat port. Ma duc la tejghea, unde presta glorios vanzatoarea from hell.
Eu: *intind niste bani*. Puneti-i intr-o punga va rog!.
Aia: *in loc sa puna in punga se uita pe ei cica dupa pret, dar era fascinata de masura* Ahaaaa! Deci porti XXL!!! (un urlat ca in jungla)
Eu: *uit sa ma inrosesc si sa ma fac ca ploua pentru ca ma pregateam sa ii dau motiv sa se duca la dentist*
*get out of the store fast...faster...FASTER....FASTEEER*

Amintirea 2: O prietena (de prin clasa a 8a), era extrem de indragostita de vanzatorul din magazinul Lotto. Si avea extrem de multi bani *de fapt o bunica cu Parkinson dar tot aia e, pensia era tot mare*. Si cum sa il agate mandra?
*Let's go buy something everyday!*
Dupa 2 luni in care dulapul de pe holul ei numara cam 20 perechi de adidasi nu tocmai ieftini si cel din camera gemea de curele, bluze, etc, ma hotarasc eu sa pun piciorul in prag.
Eu: Nu cred ca ai observat, dar tipa aia draguta de acolo vine zilnic pe aici.
El: Cred ca e nebuna! Adica tot cumpara si se uita ciudat la mine.
Eu: Poate te place.
El: Nu cred, e ciudata rau. Si eu oricum am prietena de 2 ani.
Si-a revenit repede fata, numai ca urmatoarea pasiune a fost vanzatorul de la Rompetrol.

Alte amintiri: *Vanzatoare din Plaza cu niste expresii de parca aveau picioarele imputite ale unui baschetbalist sub nas. Rezolvarea pentru cele care te privesc ca pe window shopper (le inteleg, poate fi frustrant cand vezi o gramada de lume zgaindu-se pe geam): "Draga, nu uita ca tu esti vanzatoarea, nu patroana." (mi-am dorit mereu sa zic asta)
*Vanzatoare psihopate "TE POT AJUTA???????!" care te urmaresc peste tot ca un caine caruia tocmai i-ai dat un cotlet.
*Vanzatoare care mananca chestii cu sos apoi pun mana pe bluza pe care te-ai decis sa o cumperi.
*Vanzatori frumosi dar prosti care tot insista ca bluza aia ti-ar veni perfect, desi tu realizezi ca daca o imbraci ai arata ca Hulk (ala verde nu culturistul) cand se transforma.
*Cea mai idioata vanzatoare: incerca sa imi vanda anul trecut o pereche de blugi la 200.000 lei vechi si imi tot spunea ca sunt Dolce&Gabbana. "Si astia sunt ORIGINALI DRAGA! ORIGINALI CAVALLI!"